Viaţa nu se explică, ci se trăieşte…

• Ieri s-au deschis lucrările Conferinţei Naţionale cu privire la Voluntariat, Bucureşti, 5-7 mai 2004 • Europa şi întreaga lume consideră voluntariatul drept un pilon al democraţiei în timp ce oficialii români se arată insensibili • În Japonia, pentru fiecare oră de voluntariat prestată, primeşti una, în schimb, atunci când vei avea nevoie • În Australia, pe durata vieţii, fiecare persoană poate beneficia de ajutorul a 20 de voluntari, în caz de nevoie • În SUA, de-a lungul anului, activităţile prestate de către voluntari (44% dintre americani) echivalează cu munca a 9 milioane de angajaţi cu normă întreagă

Uniunea Europeană este spaţiul comun al tuturor celor care respectă şi promovează valorile acesteia. Integrarea în Uniunea Europeană trece cu mult dincolo de aspectele economice şi politice ale acestui proces şi înseamnă acceptarea şi împărtăşirea unui set de valori, a unui mod de a ne raporta la tot ceea ce ne înconjoară. Voluntariatul este o valoare europeană a cărei internalizare va aduce întreaga societate românească un pas mai aproape de spiritul Uniunii Europene.
Aflată la cea de-a III-a ediţie, Conferinţa Naţională cu privire la Voluntariat, se desfăşoară la Bucureşti, între 5-7 mai 2004, în organizarea deja de tradiţie a Centrului Naţional de Voluntariat Pro Vobis, cu sprijinul generos al Fundaţiei CS Mott (SUA). Printre participanţi se numără mulţi voluntari, români şi străini, reprezentanţi ai centrelor de voluntariat din ţară, ai unor organizaţii neguvernamentale şi instituţii, autorităţi locale şi centrale, finanţatori, jurnalişti, companii şi firme cu iniţiative sociale şi impact în comunitate.
În cadrul alocuţiunilor de deschidere, dl. Jonathan Scheele, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România, a afirmat:
„În Europa sunt milioane de voluntari care sunt implicaţi activ în viaţa comunităţilor. Voluntariatul este o activitate larg acceptată care vine în sprijinul persoanelor individuale şi al comunităţilor fără nici o legătură cu câştigul financiar. El este un instrument de coeziune şi incluziune socială. Uniunea Europeană încurajează dezvoltarea voluntariatului în România. În cadrul Programului Phare 2000 – Dezvoltarea Societăţii Civile, au fost alocate fonduri speciale şi au fost finanţate 22 de proiecte. Contribuţia UE a depăşit 400.000 de Euro. Aceste proiecte au vizat înfiinţarea sau dezvoltarea centrelor de voluntariat. Ele au încurajat activităţile de voluntariat şi recunoaşterea importanţei lor, au promovat conceptul de voluntariat în comunităţi, în mass-media, în mediul de afaceri, în organizaţiile neguvernamentale şi în instituţiile publice. Sper ca instituţiile statului, organizaţiile societăţii civile, cetăţenii şi alţi actori din societatea românească, vor acorda o importanţă din ce în ce mai mare voluntariatului şi vor contribui la dezvoltarea acestui sector care reprezintă o forţă puternică în favoarea schimbării.”
În prima zi a lucrărilor au fost prezentate programe de succes în domeniul voluntariatului, respectiv: „Să fii copil e lucru serios” (Consiliul Local al Tinerilor Baia Mare), „Înţelege Europa” (Societatea Studenţilor Europenişti), „Spune da copiilor” (Salvaţi Copii Timiş), „Big Brother, Big Sister” (Children on the Edge România, Iaşi), „Gala Voluntarilor 2004” (Centrul pentru Voluntariat Timişoara), „Campania naţională de Promovare a Voluntariatului” (Centrul de Voluntariat Constanţa), „Voluntari cu Inimă Bună” (Fundaţia Serviciilor Sociale Bethany Timişoara), „Programul Viaţa şi Kaizen” (Fundaţia Noi Orizonturi, Lupeni), „Voluntari pentru cetăţeni” (Biroul de Consiliere pentru Cetăţeni Cluj-Napoca).
Cu aceeaşi ocazie, un discurs aparte a fost adresat de către dl. Pierre Poupard, Reprezentantul Special UNICEF în România, care a spus:

„În protecţia copilului s-au produs multe schimbări în ultimii ani şi există o mare nevoie de profesionişti cu experienţă dar, fiind la început, este nevoie şi de începători dinamici şi creativi, care să capete informaţii şi experienţă relativ repede. În acest sens, credem că voluntariatul oferă soluţia celor care sunt la început de drum, tineri sau mai în vârstă.”

Organizatorii îşi exprimă speranţa ca în zilele următoare participanţii să îşi recunoască şi să îşi asume rolul jucat în mişcarea voluntariatului. Mai mult, cei prezenţi ar trebui să plece de la conferinţă cu noi resurse şi forţe proaspete în iniţierea şi dezvoltarea programelor proprii dar şi „cu nervii tari” pentru situaţiile în care trebuie să lupte cu lipsa de interes şi viziune a autorităţilor. Un exemplu edificator îl constituie însăşi absenţa autorităţilor centrale de la conferinţă, în ciuda asigurărilor ferme de participare: Premierul Adrian Năstase, Ministrul Afacerilor Externe Mircea Geoană şi Consilierul prezidenţial, Andrei Stoiciu. O explicaţie plauzibilă ar putea fi lansarea candidaţilor de către partidul de guvernământ. Dar această poziţie poate fi interpretată şi drept indiferenţă în comparaţie cu înţelegerea şi preocuparea faţă de voluntariat a oficialilor străini de la Bucureşti. Încă o dată, ne-a fost administrată o veritabilă lecţie de civilizaţie şi democraţie.