Viaţa nu se explică, ci se trăieşte…

Rezoluţie cu privire la „Fenomenele climatice extreme“, temă dezbătută la Academia Română

În ziua de 15 septembrie 2016, a avut loc în Aula Magna a Academiei Române, dezbaterea naţională „Fenomene climatice extreme-(1)“, organizată de Academia Română (AR) şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“ (ASAS).
Rezoluţie cu privire la „Fenomenele climatice extreme“, temă dezbătută la Academia Română
La dezbatere au participat: Cristiana Paşca-Palmer, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Daniel Botănoiu, Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Olimpia Negru, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Gheorghe SIN, Preşedintele ASAS, Sorin Cîmpeanu, Preşedintele Consiliului Naţional al Rectorilor, Mihai I. Nicolescu, Valeriu Tabără, Vicepreşedinţi ASAS, Mihai C. Nicolescu, Secretar General ASAS, specialişti din domeniul agriculturii, silviculturii, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi domenii conexe.

În calitate de gazde au fost prezenţi acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române, acad. Cristian Hera, Vicepreşedinte AR, acad. Victor Voicu, Secretar General AR, Dorin Dumitru Prunariu, membru de onoare al AR, membrii ai AR.

Lucrările au fost deschise de Cristian Hera, care a făcut o cuprinzătoare prezentare a obiectivelor dezbaterii şi a problemelor de ansamblu cu care se confruntă omenirea ca urmare a modificărilor climatice şi fenomenelor extreme însoţitoare, insistând asupra direcţiilor de acţiune pentru viitor.

În plen au prezentat referate Cristiana Paşca-Palmer, Daniel Botănoiu, Dumitru Dorin Prunariu, Ion Sandu, Elena Mateescu, Nicolae Bărbieru, Andreea Gălie, Sorin Cîmpeanu, Ilie Biolan.

În baza referatelor prezentate şi a dezbaterilor ce au avut loc, a fost elaborată o rezoluţie, pe care Academia Română şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice au transmis-o joi, 29 septembrie 2016, către: Preşedinţia României, Prim-Ministrul României – dl Dacian Cioloş, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor – dna Cristiana Paşca-Palmer, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – dl Achim Irimescu, Ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice – dl. Mircea Dumitru, Preşedinţii Comisiilor de resort din Senat: Comisia pentru mediu, Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, şi din Camera Deputaţilor: Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Textul rezoluţiei este următorul:

REZOLUŢIE

Participanţii la dezbaterea naţională „Fenomen climatice extreme-(1)“ organizată în Aula Magna a Academiei Române,

Constatând importanţa tematicii puse în discuţie, complexitatea fenomenelor climatice extreme, consecinţele grave ale acestora asupra activităţilor umane în general, agriculturii şi mediului în special;Ţinând seama de faptul că Planeta se încălzeşte cu o viteză fără precedent, cu o creştere nemaiîntâlnită a emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă schimbări climatice extreme din ce în ce mai frecvente, de dezvoltarea accelerată a civilizaţiei industriale, deteriorarea continuă şi intensă a resurselor naturale, creşterea substanţială a populaţiei Terrei şi tendinţa de realizare de profit prin orice mijloace;Văzând efectele negative la nivelul întregii ţări, cu precădere în sud şi est, în majoritatea bazinelor hidrografice, precum şi dovezile şi argumentele ştiinţifice de necontestat aduse în cursul dezbaterii;Observând că fenomenele extreme se înscriu într-o tendinţă globală, în strânsă corelare cu activităţile umane şi mijloacele de producţie neadaptate noilor condiţii, la care se adaugă influenţa fenomenelor cosmice negative, amplificate de variaţia activităţii solare şi diminuarea stratului de ozon; Având în vedere îngrijorările existente la nivel naţional şi planetar pentru găsirea soluţiilor de prevenire, adaptare şi diminuare ale consecinţelor negative ale modificărilor climatice, se adoptă următoarea REZOLUŢIE:

Pentru evitarea falimentării naturii, degradării mediului, solului, resurselor de apă, securităţii alimentare, se impune: conectarea urgentă a comunităţilor şi economiilor lor la biosferă; cooperarea internaţională, implementarea de strategii la nivel planetar, management planetar integrator; tranziţie globală în direcţia dezvoltării durabile şi capacităţii de guvernare responsabilă; reducerea la nivel global a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atenuarea schimbărilor climatice şi a fenomenelor extreme; reducerea decalajelor economice dintre ţările avansate şi ţările sărace.

„Pacea lumii nu poate fi menţinută în condiţie de foamete şi mizerie umană.“ (Norman BORLAUG, laureat al Premiului Nobel)

Este imperios necesar ca factorii de decizie legislativă şi executivă, Parlamentul, Preşedinţia, Guvernul, împreună cu autorităţile locale, asociaţiile profesionale şi patronale, mediul academic, universitar şi cercetare, sectorul de stat şi privat, angajaţii din activităţile economice, să depună eforturi corelate, unitare, în vederea punerii în practică a politicilor, strategiilor şi reglementărilor existente în domeniul prevenirii şi combaterii efectelor modificărilor climatice, cu privire specială la fenomenele extreme.Constatând lipsuri şi incoerenţe în politicile şi reglementările din domeniul agricol, forestier, îmbunătăţirilor funciare, gospodăririi apelor, protecţiei mediului, necorelări în interiorul domeniului, dar şi între domenii, se impune identificarea şi aplicarea urgentă a măsurilor stabilite de specialişti pentru eliminarea disfuncţiunilor şi necorelărilor existente.Pentru înfăptuirea măsurilor prevăzute, elaborarea cadrului legislativ de aprobare şi promovare a investiţiilor care să asigure realizarea de proiecte unice, integrate, prin colaborarea strânsă dintre specialişti şi factorii de decizie, devine prioritate de necontestat. În vederea aplicării prevederilor „Agendei 2030“, a „Acordului“ şi „Pactului“ de la Paris privind schimbările climatice şi apa, a strategiilor şi planurilor naţionale de acţiune în domeniul modificărilor climatice şi a managementului riscului la inundaţii, se impune întărirea capacităţii de dezvoltare şi de cunoaştere, asigurarea finanţărilor adecvate pentru promovarea energiilor verzi şi managementului durabil al resurselor naturale, dezvoltarea economiilor bazate pe emisii scăzute de carbon, adaptarea la schimbările climatice. Intensificarea fenomenelor de secetă şi deşertificare impune promovarea urgentă, prioritară a refacerii sistemelor de irigaţie, prin valorificarea progreselor realizate de ştiinţă în domeniul economisirii energiei, apei, protecţiei solului şi mediului. Se impune sprijinirea activităţii de cercetare, alinierea rapidă la priorităţile ştiinţei mondiale, adaptate noilor schimbări ecologice şi economice, precum şi o dezvoltare echilibrată a ştiinţelor conectate la provocări globale determinate de schimbările climatice globale şi frecvenţa crescândă a fenomenelor extreme.

9. Participanţii la dezbatere consideră că toate forţele politice ar trebui să susţină ştiinţa ca factor determinant în dezvoltarea şi prosperitatea Naţiunii, în cazul ştiinţelor agricole în asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare, care conferă linişte socială, dezvoltare sustenabilă şi mediu sănătos.

Pentru precizarea măsurilor ce se impun a fi aplicate în vederea prevenirii şi diminuarii efectelor schimbărilor climatice şi fenomenelor extreme, până la sfârşitul anului 2016 vor fi organizate noi dezbateri dedicate culturilor de câmp şi pădurilor (2) şi îmbunătăţirilor funciare (3).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>